Supermarketurile din Europa au o influență enormă: consumatorii cumpără din ele, iar fermierii și furnizorii își vând produsele prin intermediul lor. Lucrătorii și micii fermieri din toată lumea depind de supermarketuri pentru a-și câștiga existența. Guvernele ţin foarte mult cont de ceea ce spun supermarketurile. Dominaţia lor în ponderea pieții și rolul dual pe care îl joacă - de cumpărător și de vânzător- le conferă o putere ascunsă și de necontestat, care afectează, la propriu, viața tuturor. Prin urmare, oricine este interesat de subiectul sărăciei și al inegalității la nivel global, ştie că nu există manieră de abordare discutabilă a problematicii pe care  o provoacă supermarketurile. Strategiile de finanțare și promovare au un impact direct asupra mediului înconjurător, asupra economiei și a drepturilor tuturor, din Europa și din toată lumea.

 

Din cauza monopolizării pieței în anumite zone, dependența producătorilor față de magazine crește în mod direct. În timp ce companiile de desfacere reușesc să-și asigure profitul, condițiile din cadrul lanțurilor de furnizare se deteriorează: micii producători dau faliment, iar în majoritatea țărilor din zona sudică sunt în creştere cazurile de exploatare a personalului și de poluare a mediului înconjurător.

 

Cele mai devastatoare exemple de practici comerciale inechitabile includ:

  •             Tăierea unilaterală a prețului de către retailer fără consultarea prealabilă a furnizorilor;

  •             Schimbarea acordurilor comerciale, care devin operative și retroactiv;

  • Transferul cheltuielilor și riscurilor către producători  în mod nejustificat;
  •              Încheierea relațiilor comerciale brusc și nejustificat;

  •            Modificarea comenzilor pe ultima sută de metri;

  •            Producătorii sunt amenințați cu încetarea acordurilor de comercializare în cazul în care nu se conformează  cerinţelor retailerilor;

  •            Retalerii aplică penalități excesive, dacă producătorii nu au posibilitatea de a furniza cantitățile prestabilite.

     

Producătorii ripostează rar împotriva practicilor abuzive ale retailerilor, din cauza amenințării constante de a-și pierde principalul contractor și, implicit, mijloacele de subzistență. Practicile inechitabile sunt foarte greu de abordat de producători, chiar și de către cei din țările din emisfera nordică. În țările în curs de dezvoltare, unde securitatea socială este minimă și posibilitățile de angajare insuficiente, efectele sunt devastatoare.  

În ultima perioadă, problema  practicilor comerciale inechitabile a fost recunoscută și discutată la nivelul Politicilor Europene. Cu toate acestea, până în prezent, Comisia Europeană se abține să implementeze un cadru legal pentru respectivele grupuri de interes. Puține măsuri voluntare au fost întreprinse în cadrul industriei, precum standardele răspândite și populare BSCI și SA-8-000. Aceste eforturi marginale, din păcate, nu au avut un efect vizibil asupra condițiilor de trai ale persoanelor care lucrează pe plantații sau în fabrici.